INCEPUTURILE

Visele. Nu am stiut niciodata ce sa cred despre ele. Cand eram mic, i le povesteam lu’ Neni, de dimineata, ca pe o poveste. Neni ma asculta amuzata, dupa care imi spunea nushce expresie in tatara. Nu mai tin minte daca nu cumva ma si scuipa, ca la deochi, sau mintea mea a sters aceasta trauma . Mai stiam ca Neni visase, la un moment dat, o metafora a ceva s-a intamplat in urmatoarea zi, un eveniment semnificativ in viata ei, asa ca io o ascultam cu atentie, atunci cand zicea ca a visat ceva.

Crescut intr-o comunitate mica de tatari musulmani, mi se spunea mereu cat de importanta este pastrarea religiei si a etniei, si cum trebuie sa ne casatorim in cadru’ comunitatii. Fiind o comunitate mica, mi-am dat seama ca acelasi mesaj il primeau toti copiii. Erau aceleasi expresii, cam pe acelasi ton, ca o mantra. De obicei, acest rol al “spalarii pe creier” apartinea mamelor. O fi fost din cauza ca ele erau responsabile cu curatenia/spalatu’ in casa?

“Da’, de ce?” asta a fost una din intrebarile definitorii ale personalitatii mele. Atunci cand Babai imi spunea ca ceva se mananca cu un alt fel de mancare, si nu cum mancam io, il intrebam inapoi “Da’, de ce se mananca asa?”, daca exista undeva scrisa chestia asta sau daca e doar parerea lui???” Io am avut noroc ca eram cel mai mic, dupa alti 5 frati, asa ca toleranta lor crescuse fata de razvratirile copilariei si nu ma bateau/fortau sa fac ceva impotriva vointei mele, crezand ca o sa imi treaca in timp.

Eeeeeiiiiiiii, bine, nu mi-a trecut. Asa ca, am ajuns “sa fiu in vorba” cu Maria, care nu era nici tataroaica, nici musulmana. Dupa cativa ani, timp in care “eram in vorbe”, zic ca ar cam fi cazu’ sa ne luam. Pana la urma, cat era sa o mai tin incurcata pe biata fata????

Hmmm, da’ cum le prezint cazu’ lu’ Neni si Babai, fara sa le frang inimile , caci in gandurile lor, ei inca asteptau sa vin cu cineva, asa cum imi zisesera ei, de mic copil. Iar io, pentru ei, inca eram copilul cuminte, degraba ascultatoriu si respectuos fata de parinti. Si, asa ca am inceput pregatirile.

Pasu’ 1: Documentarea. Cine si unde zice ca un barbat musulman nu are voie sa se casatoreasca decat cu femei musulmane? De unde incep? De la Carte: Coranul. Citesc in fiecare seara, noi si noi pasaje, pagina dupa pagina. Intr-un final gasesc. Am voie sa ma casatoresc cu o femeie crestina. Pasu’ 2: Povestea cu tatarimea. Ce abordare sa folosesc? Exemple de cupluri mixte ce se inteleg sau tatari ce s-au ratat ca nu au fost lasati sa aibe casatorii mixte. Am pregatit si raspunsuri pentru: “Da’, daca o sa aveti copii, beee ulum (baiatu’ meu)? Atunci ce o sa faceti???”

Pasu’ 3: Pregatesc raspunsuri si despre Maria. Si despre familia ei. Pregatesc toate argumentele prin perspectiva lu’ Neni si Babai. Ce au intrebat ei, atunci cand ceilalti frati s-au casatorit? Pornim de la familie, daca familia e in regula, atunci vorbim si de fata. Despre familie, daca sunt oameni de onoare, ce zice lumea despre ei, cam cu ce se ocupa, etc, iar la Maria, nu uit sa mentionez ca e directoare, ca lucreaza intr-un spital (ei au lucrat intr-un sanatoriu, asa ca pot vizualiza cu usurinta), ca gestioneaza bani, ca atare… e clar de incredere… Nu mentionez chestii de iubire, caci nu era un subiect discutat in familie…

Buuuun, Planuiesc sa le zic intr-o vizita de uikend, dar cand mai exact? Caci, daca le zic de cum ajung, sambata dimineata, doua zile ma vor toca cu intrebari si ingrijorari. Ma hotarasc sa le zic duminica la ora 13, caci la 15 aveam autocar din Constanta spre Bucuresti, si practic, eram obligat sa plec.

Ajung acasa, la Techirghiol, in uikendu’ cu pricina. Hai sa le zic. Daaaarrr, daca le zic amandurora, in acelasi timp, vor incepe cu intrebari separate, tensiunea va escalada, nu voi face fata… Hai sa vedem cine influenteaza pe cine in familie? Neni pe Babai, asta era clar. Deci, incep cu Neni… ii prezint ei situatia…argumente…bla bla bla…dupa care il introduc si pe Babai in subiect…

Vine momentu’ t zero… incep cu Neni… voce calma, asertiva, folosesc toate argumentele forte… Coran, despre Maria, despre familia ei, planuri de viitor… ii sugerez sa verifice cu hogea (preot musulman) din oras ce i-am spus legat de casatoria cu cineva crestin… Ma opresc. Plansete… o calmez incetu’ cu incetu’ pe Neni. Ii zic ca il chem si pe Babai, si ca o rog sa ma sustina… ii spun si lui Babai… alte plansete… mai grav, acu’ plangeau amandoi… io aveam o mantra pe care o tot repetam: “Totu’ va fi bine! Aveti incredere in mine!” Se linistesc… intr-un final. Plec spre Bucuresti, ca, deeee, doar aveam autocaru’ la ora fixa si nu puteam sa mai stau.

Eram drenat energetic, dar usurat. Stiam ca nu se terminase. In discutiile de dimineata, in drum spre microbuzu’ cu care mergeam spre munca, timp de 10 minute, o simteam pe Neni, plansa si rece. Raspundea in expresii scurte, ea care altadata iti dadea toate detaliile despre ce facusera cu o zi inainte, ea care ma incuraja mereu sa vorbesc mai cu energie (ca ce-s asa pleostit!), acu’ ea era fara energie

O zi – doua, o saptamana, o tinem tot asa… La un moment dat, in a doua saptamana de la “momentu’ t zero”, sun, ca de obicei, si raspunde Neni, dar altfel. Ii revenise energia. Vorbea cu pofta, vorbea zambind… din partea noastra nu se schimbase nimic…

Io, curios si bucuros in acelasi timp: “Eeeeeeeeeeeeehhhhhhhh, ce s-a intamplat?”

Neni: Am visat! imi zice Neni. M-am linistit, ulum, totu’ o sa fie bine. Am visat doi cai frumosi, albi, mari ca in povesti, tragand la aceeasi caruta, bla bla bla…alte detalii… si mi-am dat seama ca sunteti voi…tu si Meryem, caci asa ii zice Neni, Mariei.

Maria a devenit preferata parintilor si familiei, in scurt timp, in detrimentu’ meu. Asta nu am inteles-o niciodata… Babai, retinand cuvantul cheie “spital” din “pitch-ul” meu, ii dadea Mariei analizele lui spre consultare; Maria, desi era Director Financiar, se uita cu mare atentie si practic ii zicea cam ce scria p’acolo… Io ma amuzam…ii lasam pe amandoi sa isi continue discutia… Neni lacrima cand o auzea spunand diverse expresii in tatara, sau cand auzea cum se trezea Maria in Ramadan sa imi pregateasca masa inainte de rasarit…

Dar, mai presus de toate, Maria i-a cucerit pe Neni si Babai cu faptu’ ca avea grija de baiatu’ lor cel mai mic si ca era chibzuita, ca “nu batea joc de bani”… iar astea le linistea sufletu’…