Sinagoga din Cordoba – cea cu o mie de vieti
Una din cele mai bine conservate sinagogi medievale din Spania și singura din Andaluzia care a rămas în picioare (din cele peste 300 care existau în Spania înainte de 1492, au mai rămas doar trei!).
Sinagoga a fost construită în 1315, într-o perioadă în care Cordoba era deja sub stăpânire creștină. Reconquista avusese loc in 1236.
Arhitectul a fost un anume Isaac Moheb, iar stilul este Mudéjar, adică stilu’ ala de l-am vazut la Alcázar, pus in practica de meșteri musulmani angajați să construiască pentru alte religii.
Dupa ce intri iti dai seama ca ce se vede de afara prin usa aia e toata sinagoga. Adica o mica camera. Dimensiunea redusa e legata de faptu’ ca sinagogile aveau o regula de respectat: nicio sinagogă nu avea voie să fie mai înaltă sau mai impunătoare decât cea mai mică biserică creștină din oraș.
După 1492, când regii catolici i-au dat afară pe evrei din Spania, sinagoga a început o aventură a transformărilor: mai intai spital, dupa aia capela, si mult mai tarziu chiar scoala.
Prin sec XIX, singagoga a iesit la iveala, dupa ce tencuiala ce acoperea inscriptiile evreiesti a cazut; si atunci a fost salvata ca monument national; banuiesc ca au vrut ca sa avem noi la ce sa ne minunam, dupa alti 150 de ani…
Si cum banuiesc ca nu sunt multi oameni obisnuiti cu sinagogile, o sa scriu mai jos cam ce am inteles si noi:
In poza 1,
Peretele din față (Estul): cel unde e o nișa principală (un fel de arcadă scobită în perete). Acolo se ținea Tora (Sulurile Sfinte). Toate sinagogile sunt orientate spre Ierusalim, deci spre Est.
In poza 2,
Tribuna (Etajul): secțiunea dedicată femeilor, pentru că în acea perioadă bărbații și femeile se rugau separat. Cam cum se roaga chiar si acum musulmanii.
In poza 3:
Peretele din spate (Vestul): Este cel pe care se află o nișă mai mică, cu un arc dublu. Acolo, pe vremuri, stătea corul sau era o zonă de rugăciune secundară.
Cand am aflat de istoria acestor evrei, ne-am adus aminte de o alta excursie de-a noastra, de data asta in Istanbul, cand am aflat ca Baiazid al II-lea i-a primit pe evreii sefarzi (adica spanioli). El chiar a trimis nave să-i recupereze pe evrei și a spus faimoasa replică: „Îl considerați pe Ferdinand un rege înțelept? El își sărăcește propria țară și o îmbogățește pe a mea!”
In Istanbul, am dat de istoria acestei comunitati in Balat, Galata si Kuzguncuk. In Kuzguncuk am gasit o comuniune superba: o sinagoga, o biserica si o moschee la cativa metri apropiere una fata de alta…
E o lume mica, pare-se, de am reusit sa reconstituim in excursiile noastre traseu’ evreilor safarzi de acu’ cateva secole. 😍
Dar de ce i-au expulzat regii spanioli pe evrei? De unde atata necaz pe oamenii astia? Ce le-a creat atata mahnire in suflete?
Ei bine, despre asta vom afla cand vom vizita palatu’ Alhambra, in Granada, caci acolo a fost semnat Edictul de Expulzare.